EXPLOZIV: Scandalul închisorilor CIA. Ion Iliescu recunoaște, pentru Der Spiegel, că a aprobat „un sediu” pentru CIA. Talpeș s-a ocupat de problemă

Fostul președinte Ion Iliescu a declarat, într-un interviu acordat Der Spiegel, că a aprobat un sediu pentru CIA în România, în anii 2002-2003, însă că nu știe dacă acest sediu a fost folosit de serviciul secret ca închisoare clandestină pentru suspecții de terorism. Iliescu spune că a făcut acest gest din curtoazie față de partenerii americani, în perioada de pre-aderare a României la NATO.

Recent, fostul președinte Traian Băsescu declara că”nu există o probă că pe teritoriul României au existat astfel de închisori”. Iliescu este al doilea fost șef de stat, după fostul președinte polonezAlexander Kvasnievski, care recunoaște existența închisorilor clandestine CIA, conform Der Spiegel.

Iliescu spune că a primit o cerere în acest sens de la „aliații noștri americani” și că a aprobat-o, iar de detalii s-a ocupat șeful SIE de atunci, Ioan Talpeș. Acesta a confirmat spusele lui Iliescu, pentru Der Spiegel, de altfel Talpeș fiind primul oficial român care a vorbit, anul trecut, despre existența unui centru de tranzit al CIA în România.

Iliescu: „A fost un gest de bunăvoință înainte de aderarea noastră la NATO”

„Noi nu ne-am amestecat în activitățile SUA de acolo. Eu, ca președinte la vremea respectivă am privit această cerere ca pe o chestiune minoră. Eram aliați, luptam împreună în Afganistan și în Orientul Mijlociu, așa că nu am mers în detaliu în ceea ce privește cererea unui stat aliat de a avea un sediu în România”, a mai spus Ion Iliescu.

Întrebat dacă ar mai fi aprobat locația știind ce urma să se întâmple acolo, Iliescu a răspuns „desigur că nu”. „Am învățat din acest lucru ca pe viitor să fim atenți și să cântărim conștiincioși astfel de cereri”, a mai spus Iliescu.

De „problemă” s-a ocupat fostul consilier prezidențial Ioan Talpeș (foto)

Ioan Talpeș a confirmat declarațiile lui Iliescu pentru Der Spiegel și a declarat că fostul președinte i-a dat mână liberă să se ocupe de această problemă, sediul oferit CIA fiind în București. Talpeș spune că acest sediu nu mai există în prezent.

Talpeș a mai declarat că CIA a folosit acest sediu în perioada 2003-2006 și că autoritățile române au informat CIA că nu doresc să știe ce se petrece în acel sediu, pentru că, spune Talpeș, era conștient că „situația poate deveni periculoasă”. Talpeș mai spune că nu știe dacă CIA a folosit Baza militară de la Mihail Kogălniceanu pentru tranzitul de prizonieri. Prin acest gest, mai spune Talpeș, România și-ar fi dovedit alianța înainte de aderarea la NATO.

Un raport al Senatului american publicat în 9 decembrie 2014 arată că CIA a folosit metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecților de terorism, inducând în eroare constant Președinția și Congresul privind informațiile obținute.

Versiunea publică a raportului a secretizat o serie de date, inclusiv numele țărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenție construit de CIA în România este „BLACK” (negru). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situație, cerând clarificări și asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. „În august 2003, ambasadorul american în țara … a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituția are cunoștință de existența centrului de detenție și de potențialul impact asupra politicilor în relația cu Administrația țării-gazdă (România – n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil și că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existența închisorii CIA în această țară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puțin de către consilierul prezidențial american pentru Securitatea națională prin care să fie descrise atribuțiile programului, inclusiv o poziție din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale și drepturile omului (…)”, menționează raportul.

În această situație, sediul central al CIA a cerut intervenția adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. „Richard Armitage a cerut CIA să îi țină pe el și pe secretarul de Stat informați, pentru a nu fi luați pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicații privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. „Richard Armitage a făcut din nou afirmații vehemente, reproșând CIA că el și secretarul de Stat au fost ținuți în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Națională privind programul CIA. (…) Armitage a emis dubii privind eficiența și valoarea informațiilor obținute prin programul CIA”, precizează raportul.

Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deținuți suspecți importanți, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al rețelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizației teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, și Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.